Fiind o persoană foarte introvertită, am zis să scriu în (aproape) detaliu despre cum a mers (sau alergat? În fine, jocuri de cuvinte) luna ianuarie pentru un alergător extrem de mediocru. Eu.
Dacă îmi place ce iese și nu mă ia lenea, sunt șanse extrem de medii să fac și pentru restul lunilor din an); asta așa, să pun nișcaiva presiune pe mine.
Bun, an nou – ceea ce e anagramă 1 la 1 pentru „îmi propun să mut munții din loc, dar prima alergare o fac pe asfalt”.
Am început anul fix cum l-am terminat (nu, nu petrecând ca nebunul până la 00:25), anume cu durere, nu de cap ci de picioare. Aparent m-am lansat în a face un antrenament de viteză la deal. Anume să alerg ce înseamnă pentru mine intensitate de 9-10 (din 10) timp de 2 minute, asta repetându-se de 5 ori, că repetiția e mama învățăturii. Asta cu 2 minute pauză de revenire si înjurături. A fost un început bun de an, pentru că antrenamentul a ieșit bine și mai aveam si salată de boeuf (d-aia cu pui) și babka (fără pui, dar cu mere) în frigider, deci 2 bucurii la o durere – net plus.
Vă dați seama de scriu despre fiecare zi din ianuarie atât? Păi ar trebui să logați pe un task separat la lucru că citiți aici. Dar nu, voi zice în linii mari despre fiecare săptămână sau evenimente notabile.
Așadar prima săptămână a fost una făinuță cu un antrenament de viteză-n pantă și ceva alergări mai lungi spre final de săptămână, anume 3h:45m și aproape 2h a doua zi. Total săptămână (incluzând ultimele 3 zile din Decembrie): 110 km, 3800m diferență de nivel în 11 ore. Și 1 antrenament de forță, dar degeaba, tot mă chinui la deschis borcane.
A doua săptămână (greu e cuvântul ăsta când nu prea scriu cu diacritice), încă sub influența lui “de la anul”, am mai făcut două antrenamente de viteză în pantă (4, respectiv 5 repetări de 3 minute). Un antrenament la Beliș unde am fost cu Rhea si… aa, da, Beatrice, iar celălalt pe bandă în timp ce mă uitam la alți oameni cum aleargă ultra maratoane și mănâncă burgeri. Din nou, săptămână (încep să cred ca fac la 10 zile, ca e mai ușor de scris) încheiată cu 2 alergări mai lunguțe 3h20m și 2h. Evenimente cheie? 2!!! antrenamente de forță și prima mea sesiune de padel unde am fost demențial de decent. Total săptămână: 100km, 3400m în 10h.
Garantat 100% că filmarea nu e când îmi dădeam duhul pe urcare.
Săptămâna trei, foarte similară cu cea de a doua, jucându-mă cu aceleași intervale în pantă (ori 6×3, ori 5×2) ba afară unde m-a prins ninsoarea și dădeam în gol de la patinat, ba pe bandă unde puneam muzică tare la TV să nu aud cum gâfâi. Un antrenament lung pe final de săptămână, unde am alergat vreo 46km cu 1300m în 4h21m (bravo Doru!), dar și o alergare de a doua zi unde m-am prezentat fără… papuci de alergare, anume mi-am dus doar niște bocanci de drumeție și am alergat în ei. Recomand din suflet, deoarece te călește psihic. În rest, mare greșeală. Am continuat pe banda restul timpului, dar cu papuci adecvați. Un antrenament de forță fizică și unul de psihică când m-am plimbat cu Rhea si erau mulți stimuli noi pentru ea în pădure. Total 116km, 3600m în 11h.
Săptămâna a patra – unde m-am recuperat nițel, anume 5 zile am alergat ușurel, ca într-a șasea să încep perioada de antrenamente așa zise de tempo, anume intensitate 8 din 10, dar mai mult timp petrecut în respectiva intensitate. Așadar am început cu 3 x 10 minute cu 5 minute revenire între serii. Am făcut pe bandă, terenul de afară nefiind tocmai prielnic, dar de preferat să fie afară, în pantă chiar. În rest am mai fost la padel, niște antrenamente de forță și o alergare unde m-a prins întunericul, că am avut oaspeți (salut Cristi, deși știu că nu citești blogul…) și am ieșit doar seara. Dar sincer? A fost foarte plăcută alergarea pe înserate, cumva mi-a adus aminte de copilărie, nu știu să zic de ce exact, dar era o pădure goală, chit că mai erau oameni în ea. E suficientă pentru toți. A fost o experiență caldă chit că erau 0 grade. Dar totuși, nu uitați frontala. Total săptămână 71 km, 1350m în 6h15m.
Ultima săptămână (cu tot cu 1 februarie, înțelegeți ca nu eu dictez calendarul) a fost cea mai – cum zice orice intelectual – cea. Forță, alergare, răceala, evaluări de performanță, ședințe, citit cărți etc. (gata cu simularea lui cum ar scrie Tudor Chirilă). Două antrenamente de viteză tip tempo, unul pe pantă fără înclinație, dar și unul în condiții “afară” în urcare. A fost greu, dar plăcut (neapărat cand e greu să vă mințiți că v-a plăcut). Pe final de săptămână o alergare lungă (42km cu 2400m), unde l-am avut companie pe Ioan Conțiu, zis și Nick nu de la ND ci de la Gura Râului (Răului?). A durut alergarea, încă doare, dar foarte benefică. Încheiată cu o alergare prin pădure unde m-a acompaniat și Rhea nițel care avea fix același chef pe care îl aveam eu. Total săptămână: 121km, 4500m în 11h37m. Da, am făcut și două antrenamente de forță. Uit să mentionez că nu se vede.
E nevoie de text? Sincer.
Aaa, da, și am mâncat mult. Recomand pizza congelată de la Lidl, Crispy store când au 30% reducere, tocănițe, paste, pâine cu pateu, covrig brașovean de la orice supermakert, covrigei, chipsuri, viva cu alune sau căpșuni, napolitane de la Lidl (promit că, din păcate, nu am sponsorizare), panificație de la brutăria Claudia, chilli con carne, burgeri făcuți în casă și muuulte altele, las și pe Februarie, că oricum mănânc cam aceleași lucruri.
